Echipa PE FOC dezvaluie regulile si etapele necesare astfel ca alegerea si modul de uscare a lemnului sa influenteze pozitiv arderea si puterea calorica pe care o genereaza o sursa de caldura.
Deoarece lemnul este principalul combustibil utilizat pentru incalzire prin procesul de ardere in sobe, seminee, centrale termice, cuptoare si gratare, articolul de fata va pune la dispozitie recomadari esentiale in vederea tipului de lemne, timpului de uscare dar si a modului de depozitare a lemnului, pentru a inaltura zvonurile legate de folosirea lemnului cu nivel de umiditate crescut.
Lemn uscat vs Lemn ud. Care este mai eficient?
Datorita puterii calorice care este invers proportionala cu umiditatea lemnului, cea mai buna varianta este utilizarea lemnului uscat in ardere. Astfel, un kg de lemne de esenta tare (foioase) ce prezinta o umiditate de 20% are aproximativ 4kwh, pe cand cele de esenta moale (rasinoasele) au in jur de 4,5 kwh.
Chiar daca puterea calorica este mai crescuta, lemnele de esenta moale sunt mai ineficiente din punct de vedere al densitatii, acest lucru determinand folosirea unei cantitati mai ridicate de alimentare! De aceea, specialistii PE FOC nu recomanda utilizarea rasinoaselor pentru procesul de ardere in semineu pe lemne, sobe sau centrale!
Acelasi lucru se aplica si in cazul lemnului ud, acesta prezentand o umiditate de 40-50%, determina o putere calorica mai scazuta (doar 2kwh in comparatie cu 4kwh, oferita de lemnul uscat). Cantitatea de lemne se dubleaza in acest fel pentru ca puterea calorica sa fie aceeasi cu cea generata de lemnul uscat (cu o umiditate mai mica de 12%)!
Si arderea devine mult mai slaba in cazul lemnului cu o umiditate ridicata, aceasta necesitand o perioada mai mare de timp pana sa atinga temperaturi ridicate, datorita faptului ca majoritatea energiei este utilizata pentru a aduce apa din stare lichida in stare gazoasa, lucru ce rezulta intr-o cantitate serioasa de fum si funingine.
Perioada necesara uscarii corecte a lemnului pentru foc
Pentru o uscare eficienta, lemnul trebuie sa prezinte o vechime de cel putin 2 ani de la momentul taierii din padure si trebuie pastrat sub forma de lemne sparte, ci nu busteni intregi!
Perioada de 2 ani este absolut necesara deoarece, dupa trecerea a doar un an de la taiere, umiditatea regasita in lemn nu este complet inlaturata ci acesta va fi uscat doar la exterior, lucru ce poate fi observant si in urma unui test cu aparatul de masurat umiditatea.
O uscare necorespunzatoare intr-un timp prea scurt poate genera de asemenea si probleme functionale seriose la sursa de caldura, lucru ce poate supune la risc sanatatea familiei sau chiar integritatea caminului si a cosului de fum! Mai jos puteti regasi o serie de sfaturi si recomandari oferite de catre PE FOC, pentru a putea beneficia de confortul termic si ambianta placuta intr-un mod sigur:
Un factor vital in procesul de uscare a lemnului este procurarea acestuia cu o perioada de minim 6 luni inainte de a fi utilizat, timpul fiind mai mare in functie de diferitele specii de lemn, care necesita o perioada mai indelungata – mai exact 12 luni!
Totodata, daca lemnul provine dintr-o zona cu umiditate crescuta, acesta poate avea nevoie de si mai mult timp, iar taierea lui in bucati mai mici poate accelera procesul corect de uscare.
Conform recomandarilor din partea PE FOC, se pot diferentia diversi factori care pot contribui in uscarea lemnului, cum ar fi:
- Tipul si specia lemnului
- Grosimea lemnului
- Gradul de umiditate al lemnului
Prin urmare, procesul de uscare poate fi realizat in mod natural, in stiva, sau cu ajutorul uscatoarelor industriale speciale:
Uscarea naturala este un proces ce se desfasoara in mediul exterior, in aer liber si pana in momentul in care se obtine umiditatea de echilibru, conform conditiilor de depozitare ce vor fi prezentate spre sfarsitul articolului.
Uscarea in stiva sau in uscatoarele industriale special se imparte in mai multe tipuri, si anume:
- Uscare prin condensare – functioneaza pe principiul eliminarii umiditatii aerului din uscator prin condesare;
- Uscare conventionala – este efectuata prin eliminarea aerului saturat in umiditate, acesta fiind inlocuit cu unul ce prezinta o umiditate normala;
- Uscarea la temperaturi ridicate – se realizeaza prin adaugarea de vapori supraincalziti;
- Uscarea in vid – este o modalitate destinata fabricilor mari si mijlocii, fiind realizata cu ajutorul uscatoarelor in vid de dimensiuni reduse;
- Uscarea in curenti de inalta frecventa CIF – o metoda mai costisitoare si care reduce timpii cu 70%;
Principalul rol al procesului de uscare este atingerea unei umiditatii de echilibru a lemnului de foc, astfel incat sursele de caldura (semineu, soba pe lemne, centrala pe lemne) sa fie cat mai eficiente in utilizare.
Pe langa aspectele legate de procesul corespunzator de uscare a lemnului, PE FOC ofera de asemenea si recomandari legate de modul corect de depozitare a acestora, ca puterea calorica sa fie una cat mai ridicata.
Modul corect de depozitare si asezare a lemnului pentru foc
Modalitatea in care este depozitat si pastrat lemnul determina in mod direct calitatea acestuia, cel mai important aspect fiind asezarea lemnelor intr-un loc unde sa poata ramane uscate si ferite de posibilele averse cauzate de vreme.
Principalii factori ce contribuie la uscarea si pastrarea corecta a lemnelor:
- Posibilitatea circularii aerului ca alimentarea acestora cu aer sa fie suficienta;
- Expunerea corespunzatoare la razele soarelui;
- Adapostirea acestora de eventualele averse si intemperii.
Important! Nu se recomanda pastrarea lemnelor in spatii fara cale de aerisire cum ar fi pivinitele, magaziile sau camerele tehnice deoarece lemnele nu vor avea parte nici de radiatia solara, nici de o aerisire optima pentru a ramane uscate. Un lemn uscat si bine depozitat, va putea fi folosit in semineu, soba, gratar de gradina si alte dispozitive pe lemne.
Solutii eficiente in depozitarea corespunzatoare a lemneor pentru foc:
Stiva de lemne – asezarea lemnelor intr-un spatiu uscat si protejat de un acoperis inclinat;
Stiva nerezemata – pentru a evita umiditatea, lucru ce poate fi obtinut cu ajutorul unei prelate pe partea superioara a stivei si europaleti sau pietre in partea inferioara;
Stiva rezemata – rezemarea lemnelor de zidul unei case, garaj, magazie sau gard, stiva fiind pozitionata la o distanta de minim 10-15 cm fata de zidul pe care se sprijina, aerul avand astfel posibilitate de circulare;
Stiva de lemne cilindrice/gramezi ordonate de lemne – adapostite de ploi sau alte averse cu ajutorul unui acoperis din sindrila.
In acest fel, depozitarea lemnelor in aer liber face posibil ca lemnele sa se usuce singure in mod natural, datorita vantului si soarelui, puterea calorica a acestora fiind una otpima pentru o perioada cuprinsa intre 1-2 ani din moment ce depozitarea pe o perioada prea mare poate determina volatizarea componentelor din lemn bogate in gaz!
Exista persoane ce au transformat stivuirea lemnelor intr-o adevarata lucrare de arta, dupa cum se poate vedea in imaginile ce urmeaza:
Pentru o intelegere cat mai buna, iata o serie de pasi simpli ce trebuie urmati pentru o stivuire corespunzatoare a lemnelor:
- Depozitarea lemnului se face cu scoarta in jos, astfel eliminand riscul de putrezire;
- Capatul ingust al lemnului e recomandat a se orienta catre partea neferita de posibilele averse sau intemperii;
- Pe randul inferior se aseaza intotdeauna lemnele unele langa celelalte cu o mica distanta intre ele pentru a putea fi uscate si ventilate corespunzator;
- Asezarea lemnelor se realizeaza in mod alternativ, mai exact un rand longitudinal iar altul transversal.
Prin urmare, este esential ca lemnul sa fie uscat complet (cu un nivel de umiditate pana in 12%), trebuie sa fie taiat in mod corespunzator (busteni crapati) si depozitat in conditii favorabile (ferit de umezeala si cu posibilitate de aerisire), ca puterea calorica sa fie una maxima in procesul de ardere. Acesta este singurul mod pentru a putea profita de functionarea corespunzatoare a unei sobe sau semineu, fara depuneri mari de funingine si cenusa.
Daca nu iti doresti sa ai batai de cap cu taiatul, crapatul, uscatul, depozitatul si stivuitul lemnului, echipa PEFOC iti ofera alternative: semineu electric decorativ, semineul pe gaz sau soba pe peleti, bioseminee sau incalzitoare de terasa pentru exterior.
Fii primul care lasa un comentariu la "Sfaturi utile de la PEFOC: cum se usucă lemnul de foc?"