Ce este Zincul?
Zincul este un element folosit in culturi de porumb, in cantitati mici (de obicei mai putin de 0,5 kg pe acre), dar este esential pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Zincul are mai multe functii importante, inclusiv roluri majore in reactiile enzimelor, fotosinteza, transcriptia ADN si activitatea auxinei.
Zincul aflat in majoritatea solurilor este, de cele mai multe ori, suficient, dar poate fi deficitar in solurile nisipoase, alte soluri cu un nivel scazut de organice (de exemplu, cele cu solul indepartat prin eroziune) sau in soluri cu pH ridicat.
Dintre toti micronutrientii, zincul este cel mai adesea deficitar in productia de porumb si este cel mai probabil sa obtina un randament bun atunci cand este aplicat ca ingrasamant.
Productiile care prezinta deficienta de zinc sunt rareori afectate uniform. Simptomele deficientei de zinc pot varia, de asemenea, de la un camp la altul, in functie de timpul si de severitatea deficientei.
Deficienta de zinc la insamantarea porumbului
Deficitul timpuriu de zinc poate lua nastere datorita conditiilor reci si umede ale solului care limiteaza cresterea radacinii porumbului si a zincului disponibil. In astfel de cazuri, deficienta de zinc poate fi prezenta pe frunzele timpurii, dar nu pe frunzele ulterioare care se dezvolta cand solul incepe sa se aprovizioneze, iar radacinile incep sa extraga mai mult zinc.
Deficientele modetare ale rasadurilor pot duce la o albire a frunzelor in linie dreapta, de-a lungul acestora, care sunt de obicei mai pronuntate in jumatatea inferioara a frunzei. Daca deficientele sunt severe, acestea pot avea ca efect albirea sau ingalbenirea totala a plantelor si slabirea lor.
Deficienta de zinc tarzie a porumbului
Pe masura ce plantele cresc dincolo de stadiul de rasad, cererea de zinc devine mai mare, iar solurile deficitare ar putea sa nu satisfaca nevoia plantelor. In astfel de cazuri, primele frunze dezvoltate pot fi normale, dar cele noi care cresc vor prezenta simptome de deficienta.
Deficientele moderate pot duce la cloroza interveinala (alba sau galbena) in frunzele noi. Aceasta cloroza nu este intotdeauna uniforma, pe toata latimea frunzei, dar poate aparea ca ”benzi” longitudinale, iar zonele de langa tulpina ale frunzei pot dezvolta o decolorare generala de la alb pana la galben.
Surse de zinc si metode de aplicare a zincului in culturile de porumb
Cea mai comuna abordare a fertilizarii culturii de porumb este urmatoarea:
- Se adauga la plantare ingrasamantul cu Zinc la ingrasamantul initial, la doi centimetri in lateral si doi centimetri sub seminte.
Aceasta metoda plaseaza nutrientul in apropierea radacinilor plantelor pentru preluarea imediata a zincului, pe masura ce incepe dezvoltarea rasadului.
Daca cultivatorii doresc sa adauge suficient zinc pentru cativa ani de cultura, atunci ingrasamintele de zinc sunt de obicei incorporate inainte de plantare.
Aplicatiile foliare ale zincului nu sunt la fel de frecvente ca aplicatiile in sol si sunt deseori rezervate deficientelor neasteptate de zinc, descoperite in timpul dezvoltarii plantelor.
Alegerea unei surse de zinc
Exista multe surse de ingrasaminte eficiente in corectarea deficientelor de zinc. Aceste surse pot fi grupate in:
- Produse anorganice solubile, cum ar fi sulfat de zinc și complex de zinc amoniu;
- Produse anorganice insolubile, cum ar fi oxidul de zinc și carbonatul de zinc;
- Chelați organici, cum ar fi ZnEDTA, ZnHEDTA;
- Non-chelați organici (complexe organice naturale).
Sursa corespunzatoare de zinc depinde de costul pe unitate de zinc real, de eficienta relativa a produsului, de metoda de aplicare, de pH-ul solului si de strategia de corectare (pe termen scurt sau lung).
Costul pe unitate de zinc:
Studiile de cercetare arata ca multe formulari diferite de zinc pot face o treaba buna in remedierea deficientelor culturilor de porumb. Din acest motiv, sunt preferate surse la fel de eficiente care costa mai putin. Unul dintre cele mai rentabile produse disponibile este Ingrasamantul cu zinc ACM Zinc, care este considerat o sursa excelenta de zinc, indiferent daca este aplicat prin fertirigare (4-6 litri / Ha) sau foliar (2-3 litri/1000 litri apa).
Metoda de aplicare:
Forma de zinc aleasa depinde deseori de modul in care va fi aplicata. Pentru aplicarea in linie cu îngrasamant uscat la plantare, sulfatul de zinc este cel mai des utilizat. Cu toate acestea, multe alte ingrasaminte de zinc, inclusiv oxid de zinc macinat fin sunt, de asemenea, utilizate la inceput, cu pamant uscat. Daca se utilizeaza demaror lichid, formele de zinc chelate sau complexul zinc-amoniac pot fi incluse. Pentru aplicatii foliare, sulfatul de zinc sau chelatii sunt cel mai des alese.
PH-ul solului:
Pentru solurile alcaline (pH> 7,0) nu trebuie utilizate surse insolubile de zinc, cum ar fi oxidul de zinc si carbonatul de zinc, deoarece solubilitatea si, prin urmare, capacitatea plantelor de a asimila zincul este foarte redusa in solurile alcaline.
Strategia de corectare:
Daca remedierea este destinata doar culturii actuale, se pot utiliza rate mai mici de ingrasaminte cu zinc. Cu toate acestea, in unele cazuri, cultivatorii pot dori sa difuzeze rate mai mari de ingrasamant cu zinc pentru a furniza mai multe cicluri de cultura. Sulfatul de zinc este adesea folosit pentru aplicatii de difuzare, iar oxidul de zinc poate fi utilizat pe soluri nealcaline.
Lasa un comentariul